Follow by Email

luni, 11 aprilie 2011

De vorba despre vremuri trecute cu preotul Ion Pulpea din Sboghitesti - Nucsoara

P.I.A. Cum vă numiţi ?
P.I.    Mă numesc Pulpea Ion.
P.I.A. Când şi unde v-aţi născut?
P.I.    Sunt născut în data de 02-02-1951, în comuna Nucşoara, satul Sboghiţeşti, judetul Argeş.
P.I.A. Cum se numesc parintii dv.?
P.I.    Parintii mei se numesc Aurel si Maria Pulpea.
P.I.A. Unde locuiti?
P.I     Locuiesc in satul unde m-am nascut , adica Sboghiţesti.
P.I.A. Ce scoli ati urmat ?
P.I.    Am inceput cu clasele I-IV in satul  Sboghitesti , clasele V-VII in comuna Nucsoara ; liceul Teoretic ,Curtea de Arges (astazi liceul se numeste “Vlaicu Voda”); apoi institutul de Grad Universitar Teologic din Sibiu si tot aici am luat si Teza de licenta in domeniul Liturgic-Pastorial.
P.I.A. Ce profesie aveti?
P.I.    Sunt preot din anul 1973, luna noiembrie , ziua 10; am o activitate de aproape 37 de ani cu multe realizari si in familie si in plan professional.
P.I.A. Despre perioada regimului comunist:      
.           a) ati avut de suferit ?
  P.I.    Nu si am fost mandru ca pe timpul acela aveam un loc stabil de munca si chiar nu am fost oprit de la nimic.
P.I.A. b) Cunoasteti persoane care au avut de suferit ?
  P.I.    Da si inca persoane care au jucat un rol esential la macinarea sistemului comunist , incet, dar sigur. In 10 ani petrecuti , la parohie in Ardeal, judetul Hunedoara nu au avut persoane de suferit pentru ca ardeleanul a fost  trecut in decursul vremii , prin mari greutati , legate de limba  si neam si a castigat experienta in a sti sa evite conflictele. Ardeleanul a tanjit tot timpul sa fie liber si stǎpân pe glia lui . Avram Iancu  cand s-a dus in fata  imparatului , la Viena, a spus: “momârlanii mei nu vor decat o palma de pamant libera sub picioare si un petic senin de cer deasupra capului .”
            Aici in zona Muscelului, unde au activat “rezistenta din munti’’ , am cunoscut cativa oameni care au oferit enorm, nu si- au tradat idealul libertatii corecte, pentru tara  si neam. Amintesc pe parintele Andreescu de la Poenarei, pe Elizabeta Rizea, emblema nu numai a comunei Nucsoara ci a judetului Arges, pe Anica Chirca din Slatina, impreuna cu Marinica  si multi altii,  dar cu importanta mai mica in acest joc al hazardului.
 P.I.A.Ce v-a deranjat cel mai mult in aceasta perioada ?
 P.I.   Ce a deranjat pe majoritatea dintre noi si anume nu aveam dreptul la libera exprimare si chiar la o corecta  informare in mai toate domeniile . Toti eram  obligati sa urmam aceeasi linie, bine  determinata si mai ales tot timpul eram  suspectati de rele intentii impotriva regimului.
P.I.A.          A avut biserica  de suferit in communism?
P.I.    In ceea ce ma priveste pe mine si parohiile pe care le-am pastorit, nu. Eu , de exemplu ,in perioada 1974-1983,  am refacut trei biserici si o casa parohiala. Mai mult, in fata unei biserici, am primit de la C.A.P. un teren viran si am amenajat un parc foarte frumos in forma de cruce. Militia pe atunci imi acorda sprijin neconditionat, trimitand la lucrarile ce le aveam, materialul de care aveam nevoie. De exemplu : aveam nevoie de ciment, îndrumau cate o masina care mergea pe ruta Hateg-Petrosani, imi dadeau telefon sa am oameni pregatiti pentru lucru si totul era excelent. Niciodata nu am fost obligat sa raspund cu ceva ,,explicatii” pentru aceste ajutoare. In alte locuri am auzit de unele piedici sau chiar darâmǎri de lǎcaşuri de cult, dar nu pot comenta din auzite. ,,Nu judeca ca sa nu fii judecat “. La parohia Pacioiu, pana in anul 1989, am facut multe lucruri la Biserica: pictura, clopotnita noua cu clopot nou turnat la Uzina Colibasi, pe timpul domnului director Nicolae Matea  din satul nostrum si nu s-a sesizat nimeni.
P.I.A.Ati fost cautat vreodata de lucratorii de la securitate ?
P.I.      Nu stiu sa fi fost lucratori de la securitate. Stiu ca unul din cei trei militieni ai comunei raspundea de sectorul bisericesc si de cativa oameni care figurau la ei ca”legionari”. Acest militian, era culmea, de la Nucsoara, de unde venean si eu. A încercat o singura data sa ma faca sa-i furnizez cateva date din activitatea acestor oameni. Si ca amuzament,  cred ca Dumnezeu m-a luminat atunci, am plecat cu el pe teren. Unul care era aproape de mine, imi spunea militianul ,ca face propaganda legionara in sat. L-am chemat pe acest om la poarta; mergea in doua bete si avea picioarele, de fapt talpile picioarelor  intoarse spre lateral. ”Daca Dumneata crezi ca dupa acest om vin si altii - am zis eu militianului - ma inscriu si eu in partidul lui!’’ Altul fusese primar in comuna Cosesti, acum era pensionar si nu mai auzea deloc. Acesta, imi spunea acel lucrator de militie, asculta ,,Vocea Americi” sau “Europa libera” cu   radioul dat la maxim si nu este voie, imi spune el. Am scapat repede si de acest caz, replicandu-i sa anunte organele superioare lui si sa decida, sa nu mai produca aparate de radio cu frecventele ce emit emisiuni sau programe interzise de regimul comunist. De atunci nu am mai fost intrebat sub forma de informatii despre credinciosi mei, doar noi ne-am mai vazut, am discutat alte problene, mai ales ca noi ne cunoastem mai demult. Acest lucru ma deranja cateodata, dar intelegeam ca si ei aveau o misiune de facut.
P.I.A. Enoriasii se mai plangeau de greutatile prin care treceau datorita crizei regimului comunist?
P.I     Sigur ca majoritatea dintre noi nu eram da acord cu acest regim; aveam si greutati, aveam si lipsuri, dar cu incredere in Dumnezeu le faceam fata. Se stie ca noi cei de la tara mai sacrificam cate un vitel, o vita si aveam punctele noastre de distribuire. Erau bani mai putini , dar aveau valoare. Se putea plati chiria si mai ramaneau bani; se putea cumpara ,,Dacia “ si tot nu eram ca astazi in criza. Aveam locuri de munca stabile, omul chiar de mai avea cate o greutate, nu avea grija zilei de maine. Daca aveai neplaceri la serviciu te adresai secretarului de partid si totul se rezolva. Acum avem de toate, dar ne uitam la ele ca nu le putem cumpara cu salariul actual. Astazi pe nimeni nu intereseaza de nimeni. De valoare ce sa mai vorbim!!! De educatie nici vorba; de respect,  este ceva de vis, de trecut. Disperarea este in floare, iar conducatorii de astazi, se plang ca ei au strictul necesar si ca sunt imaculati.
P.I.A Ca preot, de ce anume ii puteti invinovati cel mai tare pe comunisti si ideologia lor?
P.I     Perioada comunista si ideologia lor pentru mine este o perioada inchisa.
          Am  fost subjucati, condusi de la Moscova si jucam cum doreau ei; am fost lipsiti de libertatea cuvantului, iar ideologia lor ne inchidea pe toti  intr-un cerc si cine dorea sa-si exprime parerile, despre viata si viitor, despre  cum gandeste si la ce performante doreste sa ajunga, era adus la tacere  prin mijloacele specifice idologiei lor (inchis la ani grei de puscarie sau pe viata, torturat si batjocorit).
          Ideea de comunism era buna si chiar forma lui, doar punerea lui in practica a fost gresita. Cultul personalitatii era pe primul plan si nu se putea face nimic.
P.I.A   Va multumesc pentru interviul acordat!



Reporter        -        Ioana Pulpea, din clasa a V-a de la Scoala Leicesti citind la intalnirea Cercului de Istorie din 9 octombrie 2010  interviul acordat de catre tataia al ei din Sboghitesti.


Un comentariu: